Florin Dumitrescu îşi aduce aminte cum a ajuns să participe la Marfă

     Pe la mijlocul anilor ’90 ajunsesem cunoscut ca textier al Sarmalelor Reci. Pe atunci eram mai implicat în activitatea trupei, eram anti-sistem (într-un moment în care puţini aveau curajul) şi (fără s-o vreau sau fără să-mi pese prea mult) eram postmodern! Toate aceste atribute făceau din mine un animal cultural intrigant şi atrăgător pentru intelectualii vremii, aşa cum aveau să fie mai tîrziu rapperii sau pictorul naiv Ion B... Evident, aveam de partea mea publicul tînăr, sincer şi direct în reacţii. Dar faptul că stîrnisem şi interesul „maeştrilor” m-a propulsat în altă ligă. Revistele literare au început să-mi publice lyrics-urile şi să mi le recenzeze, am ajuns să fiu studiat în masterate şi doctorate, am fost considerat un poet în toată puterea cuvîntului...

    Dan Mircea Cipariu ştia că eu scriu şi „poezie cultă”, îmi cunoştea tentativele în această direcţie şi mi le încuraja prieteneşte. Într-o zi mi-a spus: hai, gata, scoatem volum colectiv! Aşa că iată-mă debutând şi în volum, după ce apărusem în... album.

    

    M-am trezit într-o companie de tineri poeţi destul de... diversă, ca să nu zic eterogenă. Spre deosebire de optzeciştii pe care toţi cinci îi admiram şi îi epigonizam (şi care ne-au inspirat şi maniera de a debuta în... desant), noi nu împărtăşeam vreo platformă estetică sau axiologică. Eram, nu tocmai o pleiadă, un cvasi-curcubeu: cinci culori diferite într-un mănunchi care avea măcar meritul de a sări în ochi!

    

    Era important însă ca acea paletă lirică nouăzecistă să se dezvăluie lumii, într-o perioadă în care poezia tînără nu o ducea prea bine... Cipi dovedise încă de atunci intuiţie. Iar criticul Gabriel Rusu şi regretatul George Pruteanu, cei care au dotat volumul cu armătura teoretică, l-au confirmat: deşi veneam din lumi stilistice diferite, reprezentam un mood comun, un air du temps, un saeculum... În româneşte aş zice, cu toată ambiguitatea termenului „o fază”...

   

   Azi, după cinsprezece ani, trăim altă fază. Ne-am maturizat; inevitabil scriem mai bine; şi, ajutaţi de perspectiva timpului, ne conştientizăm mai bine afinităţile. Fiind toţi cinci perfecţionişti, am zis să reedităm experimentul... într-o marfă reîncărcată, mai bună şi, ca orice joc secund, mai pură.

                                                                    Florin Dumitrescu

invitaţie

Bogdan O. Popescu. După 15 ani

notă: fiecare şi-a redactat singur prezentarea la ambele cărţi. ne-am gândit că ar fi interesant cum se vedea fiecare acum 15 ani şi cum se vede astăzi.

Marfă:  

     Am respirat , am mers şi am scris pentru prima oară în Bucureşti. Destul de zvăpiat în copilărie şi destul de copil în adolescenţă, m-am simţit bine în adunările literare, unde am învăţat ironia spiritului fin cît şi umorul grosier, de gaşcă. Am alergat după modele, mi-am însuşit delimitrile şi am trecut cu tragism de şocul deziluziilor. Am iubit cu temperament, alunecînd uneori disperat pe treptele de marmoră ale inimii, ude de ploaia fragedă a primăverii. Alteori am urcat foarte sus, privind de acolo mărgeanul înstelat al nopţii şi zburînd, îngduit de aqripa cuvintelor.
      Cînd de aproape 25 de ori am simţit pmîntul dînd rotocol soarelui şi pentru mine, prin volumul de debut ”La revedere, prinţesă”, m-am hotărît să las în urmă (întru o mai precisă amintire), trăirile mele cele mai pline de avînt.
     Pierdut cîteodată de prieteni, dar întotdeauna regăsit în momentele fundamentale ale existenţelor noastre, mă aprind şi ies şi eu la taraba visurilor, în acest butic al fascinaţiei, să-mi vînd ”Marfa”. Poate fi cumpărată cu suflete oricît de mari, dar atenţie: nu dau restul. 

Marfă reîncărcată: 

    BOGDAN O. POPESCU s-a născut pe 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit, în anul 1989, liceul „Gheorghe Lazăr” şi apoi, în anul 1996, Facultatea de Medicină din Capitală. Din 1997 lucrează ca medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. A susţinut două teze de doctorat: la Bucureşti, în 2001, şi la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, în 2004.

A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST).

     Cărţi publicate (poeme): „La revedere, prinţesă!”, Editura Vinea, 1995 – carte distinsă cu Marele Premiu „Ion Vinea” pentru debut literar; „Marfă”, antologie colectivă (împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), Editura Salut, 1996; „Poemul de gardă”, Editura Celsius, 1999; „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), Editura Crater, 2001; „Leul de după extravaganţe”, Editura Cartea Românească, 2002; „Maşinăria de uitare”, Editura Naţional, 2004, “Poeme în loc de tutun”, Editura Brumar, 2007, “Maratonul de poezie şi jazz”, antologie colectivă, Editura Tracus Arte, 2009, “Manifest.20 Revoluţie”, antologie colectivă, Editura Brumar, 2009, “Aerobiciclete”, Editura Brumar, 2010, “Om jag inte får tala med någon nu” (Dacă nu am cu cine vorbi acum), antologie colectivă, Editura Tranan, Stockholm, Suedia, 2011. „Viaţă de aruncat”, Editura Polirom, 2011, reprezintă debutul autorului în proză. 

     Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2002.

 

Dan Pleşa. După 15 ani

notă: fiecare şi-a redactat singur prezentarea la ambele cărţi. ne-am gândit că ar fi interesant cum se vedea fiecare acum 15 ani şi cum se vede astăzi.

Marfă:  

     M-am născut acum 24 de ani într-o geroasă zi de iarnă. M-am dus la şcoală prima dată într-o zi de 15 septembrie, emoţionat, plin de bucurie, traversînd un maidan. Eram însoţit de mama mea. Mamă care întotdeauna s-a îngrijorat cînd întîrziam cu orele, rătcind în drum spre casă, pe maidanul acela, cel mai fantastic loc al copilăriei mele. De fapt, toată viaţa mea a fost o întîrziere continuă, ca şi aceast carte, care trebuia să apară altfel, de vreo 5-6 ani.
     În febra ultimilor ani am uitat din ce în ce mai mult să-mi pierd timpul. Am intrat în vîrtejul numit TELE 7 abc. Am realizat în ultimul an la acest post cîteva zeci de reportaje pline de ”imediat”. Dar a venit această întîmplare minunat ţi împreun cu prietenii mei îbcerc bucuria de a ”pierde din nou timpul” publicînd aceste poezii.

Marfă reîncărcată:

     DAN PLEŞA s-a născut în ianuarie 1972. Studii nefinalizate de jurnalism, licenţiat al UATC (fost ATF) în scenaristică şi critică de film.

     A fost câţiva ani jurnalist în presa TV, trecând pe la TELE7abc, Antena 1 şi PRO TV. Din 1998 a fost producător muzical pentru A&A Records, perioadă în care a promovat şi a colaborat cu artişti ca Alexandru Andrieş, Ada Milea, Vama Veche, Zdob şi Zdub, Stigma. Şi alţii.

     Din 2006 se numără printre fondatorii editurii Vellant, la care este momentan director executiv şi unde nu se ocupă deloc de poezie.

     A debutat in 1988 în revista Luceafarul. Apoi revistele S.L.A.S.T, Astra, Suplimentul Literar Artistic al Adevarului. Ultima dată publică în 1996 în volumul Marfă, alături de aceiaşi patru poeţi care îl insoţesc în această carte pe care acum o ţineţi în mână. 

 

Sorin Ghergut. După 15 ani

notă: fiecare şi-a redactat singur prezentarea la ambele cărţi. ne-am gândit că ar fi interesant cum se vedea fiecare acum 15 ani şi cum se vede astăzi.

Marfă:
A venit pe lume în 11 octombrie 1973 la spitalul Brâncovenesc. A locuit, copil fiind şi mai tîrziu puber, în cartierul bucureştean Drumul Taberei. Încercările literare din perioada şcolii generale descoperite şi încurajate de dirigintele şi, totodată, profesorul de matematică, domnul Mihai Rădulescu. Liceul la "Gheorghe Lazăr", perioadă în care participă, împreună cu Dan Pleşa, B.O.Popescu, Dan Cipariu, Răzvan Rădulescu, Alex. Baumgarten ş.a., la şedinţele cenaclului "Săgetătorul" condus de dl. profesor Tudor Opriş.

După o primă apariţie la poşta redacţiei, susţinută de dl. Mircea Iorgulescu în SLAST, debut, propriu-zis, tot în SLAST, cu o prezentare de Ion Băieşu. A mai publicat în Suplimentele literare de la "Tineretul liber" şi "Azi", "Adevărul literar şi artistic", "Echinox", "Literatură şi artă", "Litere nouă". Lecturi la cenaclurile Central şi Litere. Debut editorial în volumul "Tablou de familie împreună" cu Svetlana Cârstean, Răzvan Rădulescu, C.P.Bădescu şi T.O.Bobe.

Absolvent în 1996 al Facultăţii de Litere, secţia română-franceză.

Marfă reîncărcată:

SORIN GHERGUŢ s-a născut pe 11 octombrie 1973, în Bucureşti. A urmat, după Şcoala generală 205 din Drumul Taberei, Liceul „Gheorghe Lazăr“, într-o sală a căruia îi cunoaşte, la Cenaclul „Săgetătorul“, pe Dan Mircea Cipariu, Dan Pleşa, Bogdan O. Popescu, colegi în volumul colectiv Marfă (Editura Salut, 1996) şi infra. A publicat primele versuri în Suplimentul literar artistic al Scînteii Tineretului, în 1989, cu o prezentare semnată de Ion Băieşu. O parte dintre poemele pe care le-a citit, începând din 1992, la Cenaclul „Litere“, apar în volumul colectiv Tablou de familie (Editura Leka-Brâncuş, 1995), în care îi are alături pe T.O. Bobe, Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu şi, ca autor al prefeţei, pe Mircea Cărtărescu. În urma cîştigării în 1998 a concursului de debut „Aurelian Dumitraşcu“ îi este tipărit volumul Time Out (Editura Timpul, Iaşi). În 2011, îi este publicat, la Editura Pandora M, următorul volum de versuri, Orice (subintitulat uverturi & reziduuri). A fost tradus în turcă, cehă şi germană (ich bin ein ander ist bang, poesie aus Rumänien – antologie de poezie românească, cu Mircea Dinescu, Caius Dobrescu, Mariana Marin, Petre Stoica, Edition die horen, Bremerhaven, 2000).

Este absolvent al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, Secţia română-franceză, şi al masteratelor Limba româna contemporană şi Lingvistică teoretică, la aceeaşi universitate.

AURA BĂRÎCĂ GHERGUȚ a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Secţia română-engleză, în 1998 şi masteratul de lingvistică Teoretică al aceleiaşi universităţi în 1999. Este lector la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare, unde predă limba engleză din anul 2000. Din 2006 este secretar de redacţie al revistei Lettre Internationale, ediţia în limba română. A publicat studiul „Metaforă şi corporalitate în discursul media“ (Editura Paralela 45, 2009), volum care are la origine doctoratul susţinut la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu.

________________________

Florin Dumitrescu. După 15 ani

notă: fiecare şi-a redactat singur prezentarea la ambele cărţi. ne-am gândit că ar fi interesant cum se vedea fiecare acum 15 ani şi cum se vede astăzi.

Marfă:

     S-a născut pe 16 septembrie 1966 la Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, secţia italiană-franceză.
     Din 1990 - colaborează cu articole la diverse publicaţii; are contribuţii constante la săptămînalul Dilema.
     1991 - îi apar primele versuri în Caţavencu (poezia Interior) şi în Prostituţia (un sonet pornografic).
     1991-1993 - scrie texte de cîntecepentru grupurile rock Timpuri Noi şi Secret; are o scurtă experienţă televizuală, ca redactor la posturileblocale Soti şi Sigma şi colaborator al TVR.
      Din 1993 - textier al grupului Sarmalele Reci.
1994 - publică primele traduceri în Dilema şi Viaţa Românească.
      Din 1995 - redactor publicitar (copywriter) la agenţia Ideas Inc., ţine şi o cronică a publicităţii în Dilema.

Marfă reîncărcată:

     Se naşte în 1966 în Bucureşti.

    1987: debutează în presă la o publicaţie studenţească. Absolvă două facultăţi, un masterat, începe trei doctorate şi abandonează două, predă italiană, retorică şi teoria argumentării.

     1994: e angajat copywriter. Lucrează în timp la diverse agenţii de publicitate.

     1999: primeşte ultimatum de la agenţie: „ori la facultate, ori aici”. Alege publicitatea.

     Debutează ca textier cu Timpuri Noi în 1992. Devine cunoscut cu Sarmalele Reci, cărora le scrie toate textele din 1993 încoace.

     Din 1999, colaborează sporadic şi cu Direcţia 5.

       Debutează cu „poezie cultă” în 1996, în volumul Marfă (alături de Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguţ, Dan Pleşa şi B.O. Popescu).
     Obţine, în 1997, Premiul ASB pentru debut în poezie cu Ana are mere (Cartea Românească) şi revine, după o absenţă de treisprezece ani, cu ÎNcîntece (Vinea 2010).  

Dan Mircea Cipariu. După 15 ani

notă: fiecare şi-a redactat singur prezentarea la ambele cărţi. ne-am gândit că ar fi interesant cum se vedea fiecare acum 15 ani şi cum se vede astăzi.

Marfă:
     Soarta a făcut să vad lumina zilei la 7 septembrie 1972, într-un spital din Bucureşti, oraşul în care devine, într-o ordine neîntîmplătoare, pionier, utecist, poet şi jurnalist cu toată experienţa post-revoluţionară.
     După Piaţa Universităţii (redactor-şef-adjunct, pînă la venirea minerilor în iunie 1990, cînd dispare această revistă), Tineretul Liber (împreună cu colegul Romeo Neacşu se află ca reporter de război pe frontul din Iugoslavia - 1993; realizatorul unei pagini de mare succes în acest cotidian - Dictatura Adolescenţilor), trudeşte, ca redactor-şef, la revistele Salut şi Univers Paranormal (din ianuarie 1994).
      Devenirea poetică o datorează prof. dr. Tudor Opriş, conducătorul cenaclului Săgetătorul, şi criticului literar Gabriel Rusu (care îi acordă spaţiu publicistic în Suplimentul Literar al Tineretului Liber, săptămînal de cultură unde, de altfel, a debutat cu poeme). A mai publicat în suplimentul literar al cotidianului Azi şi în Adevărul Literar şi Artistic. Este iniţiatorul Cenaclului de Marţi, organizat de revista Salut şi Clubul UNESCO-Adolescenţii.
      Formaţia universitară şi-o desăvîrşeşte ca student, în anul III, al Şcolii Superioare de Jurnalistică.
      Lui George Mihăiţă, şeful şi prietenul său, îi mulţumeşte pentru că l-a susţinnut artistic, pierzînd bani prin tipărirea acestei antologii.
 

Marfă reîncărcată:

    DAN MIRCEA CIPARIU s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece, în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra).

     Membru al Uniunii Scriitorilor din România. În 2009, a fost reales pentru un al doilea mandat preşedinte al secţiei de Poezie – Asociaţia Scriitorilor Bucureşti. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul SCRIITORI PE CALEA REGALĂ, iar în 2009, 2010 şi 2011 proiectul MARATONUL DE POEZIE ŞI JAZZ. În 2011, de Ziua Culturii Naţionale, a iniţiat şi coordonat Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2010. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti,www.experimentalproject.ro, 4X4. Instalaţia de cARTE – http://4×4project.blogspot.com/. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artişi vizuali europeni – Atelier 030202 – www.atelier030202.blogspot.com – coordonată de graficianul Mihai Zgondoiu. Este publisher al www.AgenţiadeCarte.ro, spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.